Refracția Oculară și Adaptarea Lentilelor de Contact moi Maria Mănescu Dr. Ana-

Refracția Oculară și Adaptarea
Lentilelor de Contact moi
Dr. Ana-Maria Mănescu
Medic specialist oftalmolog – Clinica Oftalmestet
Dr. Ionuț Costache
Consultant profesional Bausch + Lomb Vision Care
București, 22.03.2014
CONFIDENTIAL
[1]
Refracţia clinică

Refracția clinică
 acea parte a unui examen oftalmologic care determină starea de
refracţie a ochilor

Stări refractive:
 emetropia
 ametropia
 miopia
 hipermetropia
 astigmatismul
[2]
Refracţia clinică
Presbiopia
– Acomodare insuficientă pentru o vedere clară, confortabilă la aproape.
– Pacienții prezbiți au nevoie de o "adiție la aproape" – un plus
suplimentar (pozitiv) de putere pentru lentila la lucrul la aproape.
– Debutul prezbiopiei: de obicei intre 40-50 de ani.
– Variaţii individuale în debutul prezbiopiei:
 variaţie fiziologică
 distanța de lucru
 viciul de refracţie la distanţă
 diametrul pupilar
 cerinţele individuale
[3]
Refracţia clinică
[4]
Tipuri de vicii de refracţie
Emetropia
Ametropia
Refractivă
Presbiopia
Axială
Combinată
Miopia
Raza paralelă incidentă
este focalizată în faţa
retinei
Hipermetropia
Raza paralelă
incidentă este
focalizată în spatele
retinei
Astigmatism
Liniile focale şi cercul celei
mai mici confuzii
[5]
Refracţia clinică

Accesorii
Ramă de probă
Ocluzor - riglă
Lentile
Ocluzor
Riglă lentile
Cilindru Jackson
Flipper Halberg
[6]
Utilizarea ramei de probă

Măsurați distanţa pupilară (PD)

Reglaţi PD de pe rama de probă în
funcție de ceea ce are pacientul.
– În unele cazuri poate fi necesar să se
măsoare şi să se stabilească jumătate din
DP (monocular DP).

Extindeți brațele ramei și slăbiți șaua
nazală

Poziţionaţi rama de probă în mod
corespunzător pe faţa pacientului.

Puneți rama de probă astfel încât
aceasta să stea ferm pe nasul
pacientului.

Scurtaţi brațele ramei pentru a se potrivi
pe faţa pacientului perfect, dar să nu fie
prea strânsă.
[7]
Foropter-ul
[8]
Cilindru încrucişat Jackson
Axa pozitivă
Axa negativă
Mâner
JCC pentru fororpter
Axa pozitivă
JCC pentru rama de probă
Axa negativă
Mâner
[9]
Ametropiile: Axiale şi Refractive
Lungime standard
Lungime standard
Refractivă
MIOPIA
Axială
Refractivă
HiPERMETROPIA
Axială
[ 10 ]
Refracţia clinică
 Refracţia
obiectivă:
 retinoscopia (skiascopia)
 astigmometria (Javal)
 oftalmoscopia
 autorefractometria
 Refracţia
subiectivă
[ 11 ]
Autorefractometria
[ 12 ]
Autorefractometria

Avantaje

Metodă obiectivă

Mult mai uşor de învătat şi efectuat comparativ cu retinoscopia

Dezavantaje

Dificil de controlat acomodaţia pacientului

Uneori nu chiar atât de exactă

Costul mai ridicat al echipamentelor
[ 13 ]
Autorefractometria - exemple
[ 14 ]
Refracţia subiectivă
[ 15 ]
Refracţia subiectivă

1.
Vederea actuală.

2.
Punctul de plecare.

3.
Estimarea refracţiei.

4.
Găsirea celei mai bune corecţii sferice.

5.
Evaluarea astigmatismului.

6.
Corecţia optimă monoculară.

7.
Echilibrul binocular.

8.
Corecţia optimă binoculară.

9.
Determinarea corecţiei pentru aproape.

10. Prescripţia finală .
[ 16 ]
Refracţia subiectivă
Datele minime ale unei prescripţii

Nume: ....................
Data: ......................................

OD +1.25 DSF –0.75DC x 175 (AV c.c. =

OS
+1.75DSF –0.50DC x 10
(AV c.c. =
)
DP 63 mm


Adiţie +1.75 (R & L)

Adiţie pentru intermediar: +1.00 (R & L)

Diagnostic:

Tip lentile: (1) Progresive pentru uz general

)
(2) Corecţie monofocală pentru orele de muzică

[ 17 ]
Prescrisă de……………………………………………
Refracţia subiectivă
[ 18 ]
AV înaintea refracţiei


Acuitatea vizuală (AV)
Înainte de a începe refracţia “subiectivă”, examinatorul ar trebui
să ştie:
 AV a pacientului atât la distanţă şi cât la aproape, fără corecţie
 AV cu corecţia actuală - ochelari / lentile de contact (dacă este
cazul).
 Refracția măsurată obiectiv (retinoscopie sau autorefractometrie)
[ 19 ]
Comunicarea cu pacientul
Este esenţial ca pacientul să înţeleagă exact ceea ce este necesar de
fiecare dată când se pune o întrebare.
[ 20 ]
Instruirea pacientului
Examinatorul trebuie să fie foarte explicit, cerând pacientului să se uite la un
anumit rând de litere pe optotip (de obicei aproape de nivelul acuității actuale).
[ 21 ]
Punctul de plecare pentru refracţia subiectivă

Poate fi:
– Rezultatul retinoscopiei
– Rezultatul autorefractometriei
– Corecţia actuală
– O prescripţie anterioară
– Fără corecţie (vederea naturală)
[ 22 ]
Găsirea celei mai bune corecţii sferice: Miopia
+1. 50DS
–1.50DS
Blur
circle
diameter
1. În ochiul miop necorectat,
razele paralele de lumină (de
la un obiect depărtat) se
întâlnesc într-un punct în faţa
retinei. Razele răspândite
formează un cerc neclar pe
retină.
2. Punerea unei lentile
pozitive în fața ochiului
aduce punctul de focalizare
mai aproape de cornee și
mai departe de retină,
făcând cercul neclar mai
mare.
3. Cu lentila negativă
focalizarea luminii se face
mai aproape de retină.
Cercul neclar este mai
mic şi obiectul apare mai
clar decât in cazul lipsei
lentilelor sau în cazul
lentilelor pozitive.
[ 23 ]
Găsirea celei mai bune corecţii sferice: Miopia
–3.00DS
–3.00DS
–2.25DS
4. Corecţie optimă.
Lentila corectă
focalizează lumina exact
pe retină, formând cea
mai clară imagine.
5. Supracorecţia. Creşterea puterii
negative împinge focalizarea dincolo
de retină. Un pacient ne-prezbit poate
compensa prin creşterea puterii
pozitive a lentilei cristalinului. Razele
de lumină nu trec prin globul ocular
, ci formează un cerc neclar pe
retină. Imaginea apare din nou
neclară.
6. Un ochi care poate acomoda
poate compensa supracorecția
negativă prin creşterea puterii
cristalinului. Astfel, la pacienţii
mai tineri există întotdeauna o
serie cu "cele mai bune sfere",
între care există o diferență mică
de claritate a vederii. Puterea cea
mai puțin negativă (sau cea mai
pozitivă) este folosită ca cea mai
bună sferă.
[ 24 ]
Prescripția finală în miopie
Miopii de obicei insistă să aibă maximum de AV.
Supra-corecția este de evitat.
Unii miopi citesc mai confortabil fără ochelarii de
distanță.
Prescrierea ochelarilor progresivi/multi-focali la
miopi:
1.Ușurează saltul de focalizare de la distanță la
aproape (dependent de relația acomodație/convergență)
2. Controlul miopiei
[ 25 ]
Hipermetropia nu este doar opusul miopiei

Hipermetropia totală = hipermetropia manifestă + hipermetropia
latentă

Unii hipermetropi latenți nu îşi pot relaxa toată acomodaţia

Hipermetropia latentă poate simula prezbiopia

Pseudo-miopi: emetropi sau hipermetropi care folosesc excesiv
acomodarea și pretind că sunt miopi

Hipermetropia necorectată poate interfera cu coordonarea
binoculară

Hipermetropia necorectată poate duce la esotropia de refracţie

Hipermetropii suferă frecvent de acomodaţie instabilă
[ 26 ]
Găsirea celei mai bune corecţii sferice:
Hipermetropia
+1.25DS
1. La ochiul hipermetrop
necorectat (şi
neacomodat) razele
paralele de lumină de la
un obiect îndepărtat se
întâlnesc într-un punct
care se află în spatele
retinei. Lumina este
interceptată de straturile
globului ocular şi
formează un cerc neclar
pe retină.
2. Cu o lentilă negativă
de –1.25DS (0.1 sau mai
rău) punctul de
focalizare o să fie mai în
spate şi cercul neclar
este mai mare (cu
excepţia cazului în care
ochiul acomodează).
Imaginea apare mai
înceţoşată.
3. În această diagramă o
lentilă de +1.25DS a adus
punctul de focalizare mai
aproape. Razele sunt
focalizate la nivelul
retinei, oferind o mai
bună imagine, dar în
acest stadiu nu se știe
dacă acest lucru s-a
realizat cu ajutorul
acomodării.
[ 27 ]
Găsirea celei mai bune corecţii sferice:
Hipermetropia
4. +2.00DS. (5/5)
Focalizare pe retină.
Pacientul probabil că
încă acomodează.
5. +2.50DS. (5/5)
Focalizare pe retină.
Pacientul probabil că
încă acomodează.
6. +2.75DS. (6/7.5)
Acomodaţia nu mai
există. Focalizarea este
acum în faţa retinei,
formând un cerc neclar
pe retină și o imagine
neclară. Cea mai bună
corecţie este cea de la
pasul 5.
[ 28 ]
Prescripția finală în hipermetropie
Puterea corecției depinde de
•Istoricul pacientului;
•Amplitudinea acomodativă;
•Relația Acomodație/Convergență;
Mulți hipermetropi nu acceptă corecție totală.
1.00D de subcorecție este de obicei tolerată.
Dacă vederea la distanță nu încurcă, prescripția pentru
distanță se poate recomanda pentru utilizare la
aproape/calculator.
Se recomandă corecția optimă a hipermetropiei la copii
pentru a preveni strabismul, ambliopia...
[ 29 ]
Astigmatismul
–3D
63D
-1D
61D
(a) Puterea pe meridianele
principale (lungimea axială 60D)
Linia focală orizontală
(anterior)
Către cornee
(b) Starea refractivă de-a
lungul meridianelor principale
Linia focală verticală
(posterior)
Către retină
Cercul celei mai mici confuzii
(c) Formarea imaginii în ochiul astigmat a unui obiect punctiform
[ 30 ]
Imaginea in astigmatismul miopic
(a) No lens
Astigmatism miopic compus
(d) –3.00DS
Astigmatism hipermetropic simplu
(b) –1.00DS
Astigmatism miopic simplu
(c) –2.00DS
Astigmatism mixt
(e) –4.00DS
Astigmatism hipermetropic compus
[ 31 ]
Imaginea in astigmatismul hipermetropic
Rx: +3.00/–2.00x180
Astigmatism hipermetropic compus
Imaginea
retiniană a
unui punct
59D
Image of
Astigmatism miopic simplu
E
57D
(1) Puterea de-a
lungul meridianelor
principale (lungime
axială 60D)
(a) Fără lentilă
(D) +3.00DS
+1D
+3D
(b) +1.00DS
Astigmatism hipermetropic simplu
(E) +4.00DS
(2) Starea refractivă
de-a lungul
meridianelor
principale
Astigmatism miopic compus
(C) +2.00DS
Efectele sferei în astigmatismul
hipermetropic compus
Astigmatism mixt
[ 32 ]
Cea mai bună corecție sferică în astigmatism

Cea mai bună corecţie sferică plasează cercul celei mai mici confuzii
pe retină

Examinatorul trebuie să facă diferenţa între “mai clar” şi “mai uşor de
citit”
 O imagine în care unele contururi sunt focalizate mai bine ar putea fi
numită "mai clară" decât una în care toate contururile sunt la fel de neclare
 Literele vor apărea "mai uşor de citit", în cazul în care cercul celei mai mici
confuzii este pe retină mai degrabă decât una dintre liniile focale

La unii pacienti “cea mai bună corecţie sferică” nu poate fi uşor de
stabilit datorită acomodaţiei active
[ 33 ]
Când măsurăm/corectăm astigmatismul
Odată
ce cunoaştem cea mai buna sferă poate începe măsurarea
astigmatismului.
vederea este de 5/5 sau mai bună poate exista un astigmatism
foarte mic sau nu este deloc.
Dacă
Astigmatismul
mic nu ar trebui să fie ignorat; acesta poate provoca
astenopie comparativ cu alte erori mai mari.
Determinarea
astigmatismului se poate face cu:
–Autorefractometrie
–Skiascopie
[ 34 ]
Supra-corecţia
Supra-corecţia: refracţia în timp ce pacientul poartă ochelarii săi
actuali sau cei propuși.
Când se face o "supra-corecţie":
1. Erori mari de refracție.
2. Adaptarea lentilelor de contact.
3. La copii mici.
[ 35 ]
Supra-corecţia
Orice tehnică poate fi utilizată.
Utilă pentru rafinarea corecţiei finale
1. Se poate efectua cu un flipper, peste
ochelarii pacientului.
2. Dacă este făcută cu un foropter/rama de
probă:
-Adăugarea directă a sferelor.
-Adăugarea directă a cilindrilor dacă axele
sunt paralele.
-Calcul matematic pentru cilindrii oblici
încrucișați.
[ 36 ]
Refracţia monoculară, acomodaţia, echilibru
binocular
Acomodaţia este legată de convergenţă.
•Supracorecţia indusă de lentilele negative stimulează
convergenţa
•Vederea monoculară:
•Acomodaţia poate varia fără să cauzeze diplopie.
•Vederea binoculară:
•Reflexul de fuziune inhibă modificările din cadrul
acomodaţiei.
•Acomodaţia este mai stabilă în condiţiile vederii binoculare.
[ 37 ]
Echilibru binocular
După corecția astigmatismului și stabilirea echilibrului binocular:
1. Cu corecția finală în rama de probă, măsurați vederea binoculară.
2. Adăugați binocular +0.25DS. Dacă AV se îmbunătățește sau rămâne la
fel, continuați să adăugați +0.25DS până la maximul tolerat binocular.
3.Dacă +0.25DS scade AV adăugați binocular –0.25DS pentru a găsi cel mai
mic minus (sau cel mai mare plus) care oferă acuitatea vizuală optimă.
Există și excepții care confirmă regula.
[ 38 ]
Anisometropia și aniseikonia
Anisometropia: Diferență mai mare de 2 dioptrii între cei 2 ochi.
Poate fi în unul sau toate meridianele.
Necorectarea anisometropiei la copii poate duce la
•Ambliopie;
•Absența vederii binoculare
Problemele corecției anisometropiei cu ochelari
•Imaginile retiniene sunt de mărimi diferite;
•Efecte prismatice diferite.
Aniseikonia: diferența de mărime sau formă a imaginii retiniene între
cei 2 ochi
•Dacă e mare: dificultăți în vederea binoculară: diplopia, strabism,
ambliopia.
•Dacă e mică: distorsiuni ale vederii în spațiu: dezorientare, amețeli,
disconfort.
[ 39 ]
Managementul Anisometropiei
Corecție totală și reevaluare peste 4-6 săptămâni privind
adaptarea
•Modificarea corecției
Reducerea puterii ochiului mai ametrop
•Modificarea distanței vertex.
•Modificarea puterii și grosimii lentilelor.
•Lentilele de contact, chirurgia refractiva și IOLs reduc
sau elimină efectul prismatic dar nu elimină neapărat și
aniseiconia.
•Copii tolerează corecții în ochelar și mai mari de 2
dioptrii, comparativ cu adulții
[ 40 ]
Determinarea adiției - nevoia de
corecție la aproape
[ 41 ]
Echipament minim necesar pentru
determinarea adiției
Ramă de probă
Optotip de aproape
Optotip atașat la
foropter
Trusă de lentile
[ 42 ]
Determinarea adiției - nevoia de
corecție la aproape
Diverse metode:
1. În funcție de vârsta pacientului.
2. Jumătate din amplitudinea acomodativă.
3. Adăugarea graduală de plus / reducerea
minusului.
[ 43 ]
Adiția în funcție de vârstă
Varsta
Aditia pentru aproape
40
0,5DS
42
0,75DS
45
1DS
50
1,5DS
55
2DS
60
2,5DS
Pacient cu PFK
2,5DS
[ 44 ]
Refracţia subiectivă
Datele minime ale unei prescripţii

Nume: ....................
Data: ......................................

OD +1.25 DSF –0.75DC x 175 (AV c.c. =

OS
+1.75DSF –0.50DC x 10
(AV c.c. =
)
DP 63 mm


Adiţie +1.75 (R & L)

Adiţie pentru intermediar: +1.00 (R & L)

Diagnostic:

Tip lentile: (1) Progresive pentru uz general

)
(2) Corecţie monofocală pentru orele de muzică

[ 45 ]
Prescrisă de……………………………………………
Intrebari
CONFIDENTIAL
[ 46 ]
Refracția Oculară și Adaptarea
Lentilelor de Contact moi
Dr.Ana-Maria Mănescu
București, 22.03.2014
CONFIDENTIAL
[ 47 ]
 Cum sa adaptam cu succes LC moi?
ADAPTAREA LC MOI
 provocare, ce necesita putin efort in combinatie
cu deprinderi dobandite prin practica
[ 48 ]
Cum sa adaptam cu succes?
 Identificarea pacientilor pentru portul LC moi
 Evaluarea purtatorilor sau a noilor purtatori
 Monitorizarea, re-examinarea, instruirea purtatorilor
 Schimb de informatii intre prescriptori
 Informarea si educarea (viitorilor) purtatori de LC
[ 49 ]
Istoricul LC moi
 Pacientul vine la cabinet pentru imbunatatirea AV
 Statisticile: peste 50% din populatia globului utilizeaza un mijloc de
corectie a viciilor de refractie
 Istoricul natural al presbiopiei emite ipoteza: orice persoana peste
varsta de 40-45 ani = corectie optica
 LC au fost introduse in urma cu peste 100 de ani cu rol de neutralizare
a erorile refractive - astazi au aplicatii clinice variate
[ 50 ]
Istoricul LC moi
 Sfarsitul anilor ‘30 – primele LC sclerale din sticla
 1940 – LC din plastic dur PMMA (polymetylmethacrylate)
 1950 – Otto Wichterle inventeaza LC din hidrogel HEMA
(hidroxyetylmethacrylate)
 1970 – Bausch & Lomb obtine autorizatia de a produce primele LC din
hidrogel
 1999 – introducerea LC din silicon-hidrogel
[ 51 ]
Istoricul LC moi
 SUA – aproximativ 30 mil. purtatori de LC
 Global – aproximativ 75 mil. purtatori de LC*
 aprox. 80% dintre acestia sunt purtatori de LC moi din
hidrogel*
 aprox. 30% dintre acestia sunt purtatori de LC moi de o zi
(de unica folosinta)*
*Sursa: The Optician, Contact Lens Spectrum
[ 52 ]
Consideratii generale
 LC nu trebuie sa fie sperietori pentru prescriptori!
 De obicei, o complicatie usoara aparuta la un purtator se rezolva
prin scoaterea lentilei de pe ochi
(disconfort, alergii locale minore)
 Complicatiile majore, din categoria infectiilor microbiene
corneene, neovascularizatia, sunt rare
 Incidenta infectiilor microbiene este de 1/1000/an
 Dormitul cu LC poate creste prevalenta si severitatea
complicatiilor
[ 53 ]
Indicatii pentru LC moi
I.
Indicatii de prescriere:
A. Corectie optica
B. Indicatii terapeutice
C. Efect cosmetic
[ 54 ]
Indicatii pentru LC moi
A. Corectia optica
 LC imbunatatesc functia vizuala prin neutralizarea ametropiei si
minimizarea distorsiunilor, in special la cei cu erori refractive mari
 Miopii beneficiaza de o marire mai buna fata de ochelari - reversul e
valabil pentru hipermetropie, afakie
 Campul vizual este largit
 Efectele prismatice sunt reduse sau chiar eliminate in cazul
anizometropiei, anizeiconiei
[ 55 ]
Indicatii pentru LC moi
B. Indicatii terapeutice
 pentru corectia afakiei si a tulburarilor vederii binoculare (esotropia
acomodativa si excesele de convergenta)
 pansament cornean cu rol de protectie mecanica a corneei, pentru
ameliorarea durerii in diverse afectiuni ale polului anterior sau
postchirurgical
 ocluzor in tratamentul ambliopiei si a diplopiei
[ 56 ]
Indicatii pentru LC moi
C. Rol cosmetic
 efect psihologic foarte bun, fiind invizibile la purtare
 utilizate pentru schimbarea sau nuantarea culorii ochilor, cu sau
fara corectia erorilor de refractie
 LC opace sunt folosite cu rol prostetic, pentru mascarea cicatricilor
corneene sau ale irisului, prin pupile artificiale, sau tratamentul
aniridiei
[ 57 ]
Precautii
II. Precautii / limitari la prescrierea LC moi:
A. Factori oculari/Considerente oculare
B. Factori sistemici
C. Purtatori non-complianti
- Orice viitor purtator LC cu risc crescut al infectiilor/inflamatiilor oculare, va trebui informat
despre riscuri si va trebui sa isi dea acordul scris cu privire la prescrierea de LC
[ 58 ]
Precautii
A. Considerente oculare
! atentie la pacientii cu diverse afectiuni ale segmentului anterior
ocular, infectii, inflamatii sau simptome severe de ochi uscat  risc
crescut de complicatii (neovascularizatie si infectii)
! atentie in cazul pacientilor cu vedere monoculara pentru a nu afecta
ochiul integru
[ 59 ]
Precautii
A. Considerente oculare
 Afectiuni ale segmentului anterior si anexelor oculare:
- blefarita severa, entropion/ectropion, tulburari conjunctivale,
keratita neurotrofica, dacriocistita, salazion
 Simptome severe de ochi uscat:
- posibil asociate cu sindr. Sjögren secundar artritei reumatoide,
lupus sau afectiunilor tiroidiene
 Acnee rozacee, dermatita atopica
[ 60 ]
Precautii
A. Considerente oculare
 Atentie la pacientii care lucreaza in medii cu praf, aer uscat/aer
conditionat
 recomandare ochelari de protectie
 prescrierea de lacrimi artificiale
 Filmul lacrimal anormal (insuficient cantitativ, slab
calitativ) scade purtarea cu succes si asimptomatica a LC
 sa se tina cont de motivatia pacientului si a altor indicatii
pentru portul LC
 prescrierea de lacrimi artificiale
[ 61 ]
Precautii
B. Factori sistemici
! precautie la pacientii aflati in imposibilitatea de a manevra LC, de a le
intretine sau celor care nu pot fi monitorizati/supravegheati de personal
specializat
(pacienti cu epilepsie, boli psihice)
! NU se recomanda LC pacientilor imunosupresati (SIDA), celor cu artrita
reumatoida, diabet – secretie lacrimala insuficienta si risc crescut pt.
neovascularizatie si infectii
[ 62 ]
Precautii
C. Pacienti non-complianti
! evitam prescrirea de LC datorita riscului crescut pentru complicatii
severe:
 pacientilor cunoscuti / suspectati de a nu fi
complianti regimului de purtare si intretinere a LC
 pacientilor cu igiena personala precara
[ 63 ]
 Cum sa adaptam cu succes LC moi?
EXAMINAREA PACIENTILOR SI PRESCRIEREA LC
[ 64 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
 Adaptarea LC moi = foarte usoara si la indemana oricarui prescriptor
dupa putina pratica
 Important: o adaptare nepotrivita  disconfort, intreruperea
purtarii si poate cauza modificari ale fiziologiei oculare
 Prescrierea LC moi = selectarea celui mai bun material, dimensiuni si
modalitate de purtare care sa se potriveasca caracteristicilor oculare si
nevoilor pacientului
[ 65 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
۩ Istoricul pacientului:
 antecedentele personale si familiale patologice,
diferitele afectiuni oculare si sistemice, eventuale
tratamente efectuate (hormoni, preparate cortizonice,
vaccinari etc)
 varsta, stilul de viata, ocupatia
۩ Informarea pacientului:
 evaluarea motivatiei la portul de LC si gradul de instruire
[ 66 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
۩ Examenul oftalmologic:
 refractometrie obiectiva
 examenul acuitatii vizuale – stabilirea corectiei optime
 corectia valorilor obtinute in raport cu distanta vertex, la peste +/-4
dioptrii (tabel conversie)
 biomicroscopia
 alte examinari: +/- keratometrie, evaluarea cantitativa si calitativa a
filmului lacrimal (test Schirmer, BUT )
[ 67 ]
[ 68 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
[ 69 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
۩ Examenul oftalmologic:
 Biomicroscopia - cea mai importanta procedura preliminara
 examinarea de ansamblu: pleoape, conjuctiva, limb sclero-cornean,
cornee
 examinarea corneei cu marire si fanta ingusta
 examinarea cu fluoresceina – BUT si a integritatii corneei si
conjunctivei
[ 70 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
۩ Examenul oftalmologic: Biomicroscopia
Structura implicata
Gene
Marginea pleoapelor
Conjunctiva palpebrala
Conjunctiva bulbara
Limbul sclero-cornean
Corneea
Semne/simptome
Indicatii
Blefarita
Entropion/ectropion
Rezolvare si apoi prescrierea LC; interventie
chirurgicala
Disfunctii ale glandelor meibomiene
Salazion
Rezolvare si apoi prescrierea LC
Hiperemie
Foliculi/papile
Identificarea cauzei – tratament
In functie de severitate – LC de unica folosinta
(daily disposables)
Hiperemie
Pinguecula, pterigiom
Identificarea cauzei – tratament
Nu se recomanda LC
Neovascularizatie
LC cu valori mari ale Dk/t (Si-H)
Pete
Opacifiere
Edem
Identificarea cauzei
LC cu valori mari ale Dk/t (Si-H)
Monitorizare
[ 71 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
۩ Proba cu LC moi
 selectia lentilei de proba dependenta de:
 istoricul pacientului, starea generala, starea sanatatii oculare
 ocupatie, hobby-uri, activitati sportive
 nevoia de corectie
 daca a mai purtat anterior LC (tip, mod de purtare)
 particularitati individuale (anatomie locala)
[ 72 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
۩ Proba cu LC moi
 keratometria, acolo unde e posibila, are rol
orientativ pentru stabilirea razei de curbura a LC
 diametrul pupilar = rol important la adaptarea
lentilelor multifocale/bifocale si a celor cosmetice
[ 73 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
۩ Proba cu LC moi
Selectia LC si insertia
Evaluarea initiala si adaptarea
Reevaluare
(1-2 minute)
Perioada de acomodare (5-15 minute)
Raspunsul subiectiv – vedere si confort
Adaptare buna/slaba
-
Evaluarea la biomicroscop:
Centrare
Acoperire corneana integrala
Mobilitate (dupa clipit )
Push-up test (pana la 0.5 mm)
Testarea AV
[ 74 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
۩ Proba cu LC moi
[ 75 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
۩ Proba cu LC moi
[ 76 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
۩ Factori care influenteaza adaptarea:
 parametrii lentilei
 factori locali
[ 77 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
 Parametrii lentilei
 Raza de curbura:
• RC mare – mobilitate crescuta a lentilei
• posibil cu o RC mai mica = centrarea LC
(valabil si reciproca)
 Diametrul lentilei  centrare si mobilitate
 Marginea lentilei  confort la clipire
[ 78 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
 Factori locali
 Curbura si diametrul cornean
 Anatomia pleoapelor – presiunea asupra lentilei
 Filmul lacrimal
 Sensibilitatea pacientului
[ 79 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
Evaluare
Rezultate
Abaterea
de
la normal
Cauze posibile
Indicatii
Confort
Lentila confortabila (›7/10)
- Disconfort la purtare
- Corp strain
- Senzatie de disconfort la - Lentila prea groasa
clipit
- Centrare deficitara
- Lentila prea larga
- Margine nepotrivita
- Scoatem, curatam si reinseram
LC
- Alegem LC mai subtire
- Alegem LC mai stransa
- Se impune alt design de LC
Vedere
Clara si stabila
- Vedere incetosata
- Vedere variabila dupa
clipit
- Dioptrie necorespunzatoare
- LC prea larga
- Verificam puterea dioptrica
- Alegem LC mai stransa
Centrare
- Acoperire completa a
corneei (depasire limb cu 12mm)
- LC centrata in orice directie
a privirii
- Suprapunere cu mai
mult de 2mm
- Expunerea corneei
- Descentrare la privitul
in extreme
- LC prea mare/mica
- LC prea larga
- Pleoape prea stranse
- Alegem un diametru mai
mic/mai mare
- Alegem LC mai stransa - Alegem
LC mai subtire
[ 80 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
Evaluare
Contact cu
pleoapele
Rezultate
Indicatii
- Margini ingrosate = LC
dislocata la clipire
- Indentatii conjunctivale
- LC prea larga/stransa
- Design periferic nepotrivit
- Alegem LC mai stransa
- Alegem alt design LC
- Alegem alt tip de LC
0.2 – 0.4 mm
- Mai putin de 0.2 mm
- Mai mult de 0.4 mm
- LC stransa
- Film lacrimal hipoton
- LC prea larga
- Lacrimare excesiva
- Disconfort
- Incercam alt design /material de
LC
- Posibil corp strain
- Vedem acomodarea – impunem
timp mai lung
- Verificam confortul
Revenire lina a
lentilei
- Rezistenta la mobilizare
- Deplasare excesiva si
revenire haotica
- LC prea stransa
- Filmul lacrimal
- Disconfort
- Alegem LC mai larga
- Alegem alt material LC
- Posibil corp strain
-Vedem acomodarea – impunem
timp mai lung
- Verificam confortul
(la privirea
inainte)
Testul Pushup
Cauze posibile
- Contact fin
- Confort bun la clipit
(marginea LC)
Mobilitate la
clipit
Abaterea de la normal
[ 81 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
۩ Posibile complicatii ale adaptarii necorespunzatoare:
 nu apar de obicei pe parcursul examinarii/probei, mai degraba
dupa o perioada de purtare
 in majoritatea cazurilor prin trauma mecanica provocata de LC
 importanta monitorizarii purtatorilor – evaluarea raspunsului
fiziologic
[ 82 ]
Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi
۩ Posibile complicatii ale adaptarii necorespunzatoare:
 SEALs-leziuni arcuate epiteliale superioare = trauma mecanica
datorita LC inflexibile, prea groase
 CGP-conjunctivita giganto-papilara  reactie alergica a
conjunctivei palpebrale superioare
[ 83 ]
Monitorizarea purtatorilor

LC moi:
– adaptarea initiala
– re-evaluare la 1 saptamana
– la 1 luna
– la 3 luni
– 1 data la 6 luni
[ 84 ]
Concluzii
 Adaptarea cu succes a LC moi :
 istoricul pacientului
 o serie de factori locali
 parametrii LC
 experienta prescriptorului
 selectarea celui mai bun material, dimensiuni LC
 alegerea modalitatii de purtare adecvata ochiului si nevoilor
pacientului
 informarea si instruirea pacientului
[ 85 ]
Intrebari
CONFIDENTIAL
[ 86 ]